Multe din portile forjate de fierari autentici din Romania ajung la fier vechi sau in depozitele italienilor de porti, garduri si balustrade din fier forjat ,,Second-Hand” care pe urma sunt valorificate mai departe. Prea putin se pune accent pe restaurarea, reabilitarea lor si acordarea inca unei sanse la o viata .

Samuel Yellin, un fierar euroean plecat in America este unul dintre cei mai apreciati mestesugari in domeniu. Munca lui, gardurile, portile, balustradele din fier forjat executate cu o deosebita atentie sunt apreciate de ,,conservatori” si nu le este permisa degradarea. Privind acest film aveti ocazia sa vedeti cum se restaureaza o veche poarta din fier forjat. O mandrie a proprietarului. Cum se forjeaza fiecare frunza deteriorata, cum se inlatura rugina si cum se protejeaza din nou fierul pentru a sluji cu demnitate pentru inca o suta de ani resedinta pe care o proteja de tot atata timp.

O lucrare deosebita din fier forjat au fost aceste PORTI comandate special de Pr. P. Itineantu de la BISERICA din OBREJA. Fabricarea portilor din fier forjat a durat aproximativ o luna. Barele oblice, fier patrat de 16mm  sunt strapunse de alte bare patrate de acelas diametru. Asta inseamna ca intr-o bara de fier, de 16 mm latime se face o  gaura de 17mm latime, si mai mult decat atat gaura patrata. Acest lucru se poate realiza doar prin forjare la cald. Portile au fost vopsite in camp electrostatic , culoarea lor fiind negru auriu, patinate apoi cu rosu si auriu.  Strugurii portii sunt deasemenea forjati manual, boaba cu boaba pana la realizarea intregului ciorchine. Aceasta este una dintre cele mai frumoase porti din fier forjat care s-a confectionat in totalitate in atelierul nostru. Pentru a finaliza aceste porti din fier forjat , forjorii nostri au combinat diverse tehnici de forjare si sudoarea lor a facut posibila respectarea cerintelor impuse.

Porti din fier forjat - OBREJA

Drept multumire pentru aceste porti, preotul  Itineantu a pictat aceasta frumoasa icoana pe sticla si ne-a oferit-o cadou. Acum icoana este la loc de cinste la sediul firmei noastre si vrem sa multumim Preotului Itineantu pentru gestul facut.

Acum cateva zile am primit un email de la o studenta la Universitatea “Transilvania” Brasov,  Profil Design de Produs in care am fost rugat sa prezint cateva informatii in legatura cu fierul forjat, utilaje de prelucrare, metode de obtinere etc… pentru un referat in care sa se detalieze procesul de obtinere al obiectelor din fier forjat. Ceea ce pot spune este ca un fierar trebuie sa poata produce orice element din ciocan, in unele ateliere de fierarie find interzisa si folosiera pilei, orice utilaj/unealta care produce span , adica inlatura materialul nu face parte din munca de fierar. Asa erau faurite vechile porti, balustrade si alte ansamble de fier forjat cu multi ani in urma si acesta este motivul pentru care ele au o mare valoare. Desigur in ziua de astazi datorita costurilor se ,,triseaza” si metoda cea mai rapida este de regula folosita. Foarte putini clienti pun accent pe modul de obitinere al elementelor de fier forjat si imbinarea acestora si tind sa mearga catre varianta cea mai ieftina si mai rapida. Daca punem accent pe valoare, pe munca de fierarie atunci dupa cum am mai zis… sculele folosite sunt rudimentare doar ciocanul, nicovala, forja, peria de sarma, clestele si dalta. Daca in skimb se doreste productie de serie cu volum mare de elemente atunci se apeleaza la prese,  role, masini aschietoare…etc. Dezavantajul folosirii elementelor obinute atfel este faptul ca lucrarea isi pierde originalitatea. Acelas elemet repetat identic de mi si zeci de mi de ori si la gardul meu si la al vecinului, si la al urmatorului vecin …. pe cand daca fierarul forjeaza traditional fiecare element atunci toate elementele din gardul meu vor avea mici variatii, poate insesizabil pentru un ochi neavizat si cu siguranta nu vei gasi doua elemente perfect identice in gardul meu dar mai daca te uiti si la vecin. Cred ca atunci cand se doreste sa se prezinte munca unui fierar ar trebui sa se prezinte munca fierarului cum a fost timp de mii de ani si de ce anume are valoare munca aceea  si nu presele si stantele  sau elementele turnate in serie  care din motive de costuri se folosesc asa de des in ziua de azi.

Tocmai pentru acest subiect am ales sa va prezint aceste trei filme sa se vada inca o data cum ar trebui sa se indoie un fier la forja, cum se obtine o frunza, cum se sudeaza fara sa mai fi nevoit sa poizezi pe urma. Sper ca v-am putut fi de folos si am reusit s evidentiez  diferenta dintre mana unui sculptor si o freza care taie programata pe comanda numerica.